Stiu ca este o adevarata campanie impotriva cainilor si ma intreb uneori cum de au ajuns oamenii sa-si urasca cel mai bun prieten din randul animalelor.
Raspunsul, desi departe de a fi inteles de mine, pare sa fie pana la urma extrem de simplu: fie omul nu a iubit niciodata cainele (ceea ce ma uimeste), fie omul modern, al zilelor noastre, s-a schimbat atat de mult si a devenit atat de snob, incat nu mai poate aprecia decat cainii de rasa, cu pedigree...
Toate acestea imi lasa asa un gust amar.
Este cert ca numarul cainilor fara stapan de pe strazile noastre este foarte mare, este adevarat ca unii dintre ei au ajuns agresivi. Cu toatea acestea, nimeni nu realizeaza ca de fapt, toate se intimpla, ca de obicei, din cauza noastra, a oamenilor.
Da, nu gresesc cand afirm ca toti suntem responsabili in privinta acestei probleme.
Imi aduc aminte perioada demolarilor masive de case, cainii parasiti de stapanii mutati la bloc in garsoniere sau apartamente cat cutia de chibrit. E vina animalelor ca au ramas pe strazi, nesterilizate? Bineinteles ca nu! Este vina cainilor maidanezi ca exista o anumita tiplogie de oameni care au caini de rasa in case, dar le imperecheaza cu catelusele fara stapan ce hoinaresc pe strada? Bineintels ca nu!
Este vina cainilor fara stapan ca autoritatile au avut fonduri pentru sterilizarea lor, iar acesti bani numai pentru sterilizarea nu au fost folositi? Acum cativa ani, catelusele "sterilizate" si cu crotal in ureche faceau pui! Deci banii au fost luati, crotalul pus, dar sterilizarea era numai pe hartie...
Este evident ca peste tot este mana noastra, a oamenilor!!! De fapt, nu ma mai mira reactia noastra agresiva, fata de cainii fara stapan, din moment ce noi, in ultimii ani, ne manifestam in acelasi mod urat si agresiv si fata de natura si fata de ceilalti semeni ai nostri.
E paradoxal, cum ne impresioneaza pe toti pana la lacrimi si publicam articole cu caini atasati de stapanii lor, incat dorm pe mormantul acestora sau inoata km intregi ca sa isi gaseasca stapanul, dar nu facem nimic sa ajutam aceste suflete amarate.
Cainii fara stapan cauta o mangaiere, mai mult decat o bucata de paine. Pentru ca ei stiu ca daca primesc mangaiere si afectiune, vor primi in final si ceva care sa le potoleasca foamea. Are nevoie de atat de putin din partea omului un biet caine, pentru a deveni cel mai bun prieten al nostru.
Ganditi-va la sutele de caini fara stapan, care dau din coada cand le adresati o vorba, desi nu au ce manca zile intregi, poate uneori nu au apa, nu au adaposturi, sunt plouati sau ninsi si de multe ori loviti fara mila, haituiti. Personal, nu am avut niciodata probleme cu vreun caine fara stapan: a fost deajuns o singura vorba-spusa pe un ton calm-ca acesta sa ma insoteasca apoi multa vreme, dand din coada fericit, doar pentru ca i-am vorbit.
Nimeni nu poate sa fie obligat sa iubeasca un caine fara stapan, asa cum nimeni dintre cei care iubesc cainii fara stapan, nu poate sa fie fortat sa nu ii mai iubeasca.
Ceea ce trebuie sa intelegem si unii si ceilalti este ca problema nu se poate rezolva cu ura, cu certuri sau prin metode crude. Animalele sunt fara vina, iar noi oamenii suntem singurele fiinte rationale si cu constiinta (desi, sincer, incep sa am dubii) de pe tot globul, deci problema poate si trebuie sa fie solutionata de noi, oamenii.
Cum? Prin adoptarea unui catel fara stapan, prin campanii de sterilizare gratuita, prin interzicerea prin lege a detinatorilor de caini sa isi imperecheze cainii cu catelusele fara stapan, nesterilizate, prin pedepsirea celor prinsi ca arunca in strada puii de catei nascuti in propria curte, prin colectarea de fonduri (o suma neimpusa, ci fiecare dupa buzunarul sau) pentru strangerea de pe strazi a acestor suflete nevinovate si sterilizarea lor, ridicarea de adaposturi si gestionarea acestora. Acestea sunt metode sigure si civilizate de "curatire" a strazilor si de reducere a numarului de caini. Fara acest efort colectiv nu facem decat sa inrautatim situatia. Metodele barbare promovate de cei care nu sunt iubitori de animale, nu sunt demne de ceea ce ar trebui sa reprezinte omul pe pamant in ziua de astazi.
Eu, personal ma ghidez dupa faptul, ca viata este insuflata doar de Creatorul lumii si atata timp cat eu pot planta un pom, dar nu-i pot da viata, pot ingriji un animal sau pasare dar nu-i pot da viata, nu am dreptul sa iau viata unei fiinte vii. Nimic nu exista fara rost pe lumea aceasta. Asa ca, daca sunt pe langa noi, aceste fiinte nevinovate, sunt pentru ca asa a hotarat Dumnezeu.
Dati-le o sansa! Redati-i cainelui statutul de prieten al omului! Este cea mai dezinteresata si sincera prietenie!
Invatati sa iubiti orice fiinta de pe pamant si veti primi inapoi acelasi lucru: iubire, iubire si iarasi iubire. E atat de simplu, daca exista un strop de bunavointa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu